La numai câteva staţii distanţă de biroul meu, vânzătorii ambulanţi îmi pot oferi o mulţime de produse foarte ieftine, de la tricouri Versace, la cravate de mătase Prada. Aş putea, de asemenea, să beneficiez de un discount frumos pentru un ceas Rolex sau o pereche de ochelari de soare Ray-Ban. Toate astea, bineînţeles, nu sunt produse originale. Sunt doar replici ieftine. Dar pe mine mă fac să arăt şi să mă simt bine şi mă îndoiesc că vreuna dintre prietenele mele ar putea să observe diferenţa.

Nu este o noutate faptul că subiectul „sănătate” peste tot în lume este un subiect prioritar în dezbaterea publică. Atât cetăţenii, cât şi factorii decizionali îi acordă o atenţie deosebită cel puţin declarativ. Nu este o noutate nici faptul că până în prezent nu s-a găsit soluţia pentru a construi un sistem de sănătate performant. Oare de ce?

MISA este atacată de presă, dar şi lăudată până la ceruri de membrii ei. Voi prezenta aici cum văd eu MISA, cu bune şi cu rele şi, mai ales, voi prezenta beneficiile şi erorile ştiinţifice ale practicilor promovate de MISA. Cei aproape 10 ani de când studiez psihologia transpersonală şi abordarea ştiinţifică a spiritualităţii îmi oferă o doză de obiectivitate destul de mare.

Deşi în România cercetarea ştiinţifică se desfăşoară mai greu, din cauza condiţiilor financiare şi logistice precare, în SUA şi în ţările dezvoltate cercetarea medicală şi psihologică este foarte extinsă.
de Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae
De-a lungul timpului, Scientific American a prezentat publicului larg cercetări revoluţionare care au schimbat lumea ştiinţifică. Acum putem citi şi noi în limba română aceste cercetări şi cred că toţi colegii mei medici, dar şi psihologi, vor aprecia calitatea ştiinţifică a articolelor, în stilul editorial accesibil specific revistei.
Mă bucur să găsesc în colectivul ştiinţific al ediţiei din …

La întâlnirea Asociaţiei Psihologilor Români (APR) din luna septembrie 2010, profesorul Mircea Miclea, preşedintele APR a prezentat în premieră revista asociaţiei: Psihologul. Deşi puţin neinspirat ales titlul, revista se vrea a fi una de larg consum, deşi, din câte am înţeles, nu va ajunge la publicul larg. O revistă care să fie gratuită pentru psihologii care plătesc cotizaţia la Colegiu şi la APR. Intenţia este foarte bună însă, cum psihologia românească duce lipsă de reviste cotate ISI, poate că ar fi mai bine ca această publicaţie să „îşi dea silinţa“ să devină una de acest gen. Asta într-adevăr ar aduce un plus psihologiei româneşti.

Persoanele resuscitate povestesc adeseori despre fenomene senzoriale stranii de tipul „mi-am văzut toată viaţa derulându-se în faţa ochilor.“ Acum, o evaluare atipică a activităţii cerebrale în momentele ce preced decesul ne oferă indicii ce ar putea explica aceste fenomene.

Interviu cu Lector univ. dr. Ovidiu Brazdău, autorul teoriei Coeficientului de conştientizare şi a testului care măsoară Coeficientul de Conştientizare.
Cercetarea privind Coeficientul de Conştientizare (“Consciousness Quotient – CQ”) şi Scala de Evaluare a Conştientizări (“CQ Inventory”) au fost prezentate comunităţii ştiinţifice pentru prima dată în iunie 2009, cu ocazia Conferinţei “Toward a Science of Consciousness”, organizată la Hong Kong de “Centrul de studii ştiinţifice privind conştiinţa”, din cadrul Universităţii din Arizona, SUA.
Cum a fost primită ideea de “Coeficient de conştientizare” de către comunitatea internaţională?
Ovidiu Brazdău: Cu contradicţii, aş putea …

Editorial de Lector univ. dr. Ovidiu Brazdău